Parlamentul României adoptă prezenta lege.


CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitecţilor din România, ca formă de organizare independentă şi autonomă, apolitică, de interes public.

Art. 2
(1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice.
(2) Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar.

Art. 3
(1) Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
(2) Planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu şi planurile de urbanism generale, supuse avizării sau aprobării, precum şi proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură.

Art. 4
(1) Poartă titlul de arhitect cetăţenii români absolvenţi, cu diplomă de licenţă sau asimilată, ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minimum 5 ani.
(2) De asemenea, sunt consideraţi arhitecţi absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unei instituţii din străinătate, recunoscută de statul român, echivalată cu diploma eliberată potrivit alin. (1).

Art. 5
(1) Activitatea în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi arhitecturii constă în:
a) proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de construcţii; proiectarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări şi decoraţiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi;
b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice;
c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnică a proiectelor de urbanism şi construcţii.
(2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnică şi estetică şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi.

CAPITOLUL II: Exercitarea profesiei de arhitect

SECŢIUNEA 1: Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură

Art. 6
Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, liber, independent şi cu titlu individual, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi altor reglementări şi acte normative în vigoare, fie în sectorul public, în care arhitecţii îşi exercită profesia, având, după caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic în învăţământul de stat şi alte funcţii, fiind supuşi prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiilor respective.

Art. 7
(1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţi cu privire la calitatea şi funcţionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianţa înconjurătoare a posibilităţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu.
(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecţilor care au contribuit la elaborarea lor.

Art. 8
(1) Arhitectul dobândeşte drept de semnătură dacă a fost atestat şi dacă are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnătură atrage înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(2) Condiţiile în care arhitecţii cetăţeni străini pot dobândi drept de semnătură în România şi pot solicita înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi stabilite prin convenţii de reciprocitate încheiate de statul român sau de Ordinul Arhitecţilor din România şi organizaţia similară din ţara de origine a solicitantului, cu respectarea legislaţiei în domeniu din România.

Art. 9
(1) Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), îşi poate desfăşura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.
(2) La împlinirea a 2 ani de desfăşurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obţinerea dreptului de semnătură arhitectul stagiar trebuie să promoveze un examen privind legislaţia specifică domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitecţilor din România.
(3) Înscrierea arhitecţilor stagiari la examen se face pe baza unei cereri însoţite de copia legalizată de pe diploma de licenţă sau asimilată, portofoliul de lucrări la care a colaborat, dovada legalizată a efectuării stagiului profesional şi de recomandarea a 2 arhitecţi cu drept de semnătură.

Art. 10
(1) Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire.
(2) Arhitecţii stagiari pot întocmi planuri de urbanism şi proiecte de arhitectură care, conform legii, sunt de competenţa conductorilor arhitecţi şi au dreptul să îşi susţină lucrările pentru obţinerea autorizaţiei de construire, dacă semnătura proprie este dublată de a unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 11
Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care:
a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză.

Art. 12
Constituie infracţiune şi se sancţionează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege.

SECŢIUNEA a 2-a: Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 13
(1) Pentru exercitarea profesiei arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă sau al unor convenţii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.
(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi.
(4) Societăţile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească serviciile unui arhitect cu drept de semnătură, încheind cu acesta contract individual de muncă sau convenţie civilă de prestări de servicii.

Art. 14
(1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordinul Arhitecţilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client.
(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.
(3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitecţilor din România, sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

Art. 15
(1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de către 2 sau mai mulţi arhitecţi cu drept de semnătură, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitecţilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional.
(3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cotele-părţi stabilite prin contractul de societate.

SECŢIUNEA a 3-a: Drepturile şi obligaţiile arhitecţilor cu drept de semnătură

Art. 16
Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:
a) să elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 3 alin. (2);
b) să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredinţată;
c) să beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisă;
d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.

Art. 17
Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b) să se conformeze şi să respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România;
c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege;
d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;
f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise.

SECŢIUNEA a 4-a: Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură. Radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 18
Dreptul de semnătură se suspendă:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordinul Arhitecţilor din România, până la achitarea lor integrală;
c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii.

Art. 19
(1) Dreptul de semnătură încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnătură;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Încetarea dreptului de semnătură atrage radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

CAPITOLUL III: Ordinul Arhitecţilor din România

SECŢIUNEA 1: Forurile de conducere şi comisiile Ordinului Arhitecţilor din România

Art. 20
(1) Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţează în condiţiile legii ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect.
(2) Ordinul Arhitecţilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii legale, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii.
(3) Din Ordinul Arhitecţilor din România fac parte toţi arhitecţii cu drept de semnătură, stagiarii şi toţi ceilalţi membri purtători ai titlului de arhitect, la cererea acestora.
(4) Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecţilor la alte forme de asociere profesională.
(5) Ordinul Arhitecţilor din România are obligaţia de a publica anual Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

Art. 21
(1) Ordinul Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:
a) protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură şi urbanism;
b) urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;
c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor;
d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;
e) atestă arhitecţilor dreptul de semnătură şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(2) Atribuţia Ordinului Arhitecţilor din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituţie sau asociaţie profesională.

Art. 22
Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitecţilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia.

Art. 23
(1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt:
a) Conferinţa naţională;
b) Consiliul de conducere;
c) Colegiul director;
d) preşedintele Ordinului.
(2) Persoanele alese în Consiliul de conducere, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România au mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.

Art. 24
Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România este constituită din membri delegaţi, cu drept de reprezentare, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferinţa naţională a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială.

Art. 25
(1) Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:
a) adoptă şi modifică Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;
b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c) alege şi revocă preşedintele Ordinului;
d) alege şi revocă membrii Consiliului de conducere al Ordinului;
e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplină la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate;
f) aprobă regulamentele de funcţionare ale comisiilor Ordinului, stabilind numărul membrilor şi competenţele lor;
g) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;
h) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul Ordinului şi dă Consiliului de conducere descărcare de gestiune a fondurilor Ordinului;
i) aprobă cotizaţia anuală şi onorariile minimale.
(2) Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare condiţia de prezenţă nu este îndeplinită, la a doua convocare Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi.

Art. 26
(1) Între reuniunile Conferinţei naţionale activitatea Ordinului Arhitecţilor din România va fi coordonată de Consiliul de conducere, două treimi din numărul membrilor acestuia fiind arhitecţi cu drept de semnătură.
(2) Componenţa Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale.

Art. 27
(1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autorităţi din România şi din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrările Conferinţei naţionale şi ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului.
(2) Vicepreşedinţii Ordinului Arhitecţilor din România sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională.

Art. 28
(1) Activitatea curentă a Ordinului Arhitecţilor din România este coordonată de Colegiul director.
(2) Colegiul director este ales cu votul majorităţii membrilor Consiliului de conducere.
(3) Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură.

Art. 29
Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecţilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorităţii participanţilor cu drept de vot.

Art. 30
Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitecţilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa naţională.


SECŢIUNEA a 2-a: Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România

Art. 31
(1) La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de arhitecţi, precum şi în municipiul Bucureşti se vor înfiinţa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorială a judeţului.
(2) Dacă într-un judeţ există un număr mai mic de 50 de arhitecţi, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea arhitecţilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.
(3) În cadrul unui judeţ, într-o zonă formată din două sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate înfiinţa o singură filială a Ordinului Arhitecţilor din România.
(4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:
a) oraşul de reşedinţă a filialei teritoriale şi sediul acesteia;
b) forurile de conducere ale filialei.

Art. 32
La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România.


SECŢIUNEA a 3-a: Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 33
(1) Pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor din întreaga ţară se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitecţilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe lângă toate filialele Ordinului Arhitecţilor din România se înfiinţează tablourile arhitecţilor, cu evidenţa membrilor acestora.
(3) Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitecţilor filialele teritoriale au obligaţia să comunice Ordinului Arhitecţilor din România, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitecţilor.
(4) Tablourile arhitecţilor vor cuprinde:
a) arhitecţi cu drept de semnătură;
b) conductori arhitecţi cu drept de semnătură;
c) arhitecţi stagiari;
d) conductori arhitecţi stagiari;
e) arhitecţi, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, fără drept de semnătură;
f) arhitecţi care nu sunt membri ai Ordinului Arhitecţilor din România.
(5) Înregistrarea într-un tablou al arhitecţilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţară.

Art. 34
(1) Ordinul Arhitecţilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligaţia să furnizeze terţilor orice informaţie legată de datele înregistrate în Tabloul Naţional al Arhitecţilor sau în tablourile arhitecţilor.
(2) Tablourile arhitecţilor vor evidenţia şi modalitatea în care persoanele înscrise îşi exercită profesia.
(3) Ordinul Arhitecţilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitecţilor.


SECŢIUNEA a 4-a: Răspunderea disciplinară

Art. 35
(1) Membrii Ordinului Arhitecţilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.
(2) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) votul de blam;
c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;
d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România;
e) retragerea definitivă a dreptului de semnătură pentru membrii Ordinului Arhitecţilor din România înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor;
f) retragerea definitivă a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România.
(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină.
(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) se aplică de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel naţional, numai după efectuarea unei expertize de specialitate, întocmită de o comisie formată din 5 membri propuşi de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptaţi de cel în cauză.
(5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), se poate formula contestaţie la Comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.
(6) Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Art. 36
(1) Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţională şi se organizează la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filială.
(2) Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecţi cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecţi cu drept de semnătură.
(3) Comisia de disciplină alege un preşedinte din rândul membrilor săi.
(4) Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi.
(5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 37
După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.

Art. 38
În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitecţilor din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecţilor în raza căruia îşi are domiciliul.


CAPITOLUL IV: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 39
(1) Dispoziţiile referitoare la susţinerea examenului de legislaţie de atestare a arhitecţilor stagiari se vor aplica începând cu promoţia de absolvenţi licenţiaţi din anul intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diplomă de licenţă sau asimilată, eliberată de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitecţilor din România şi în tabloul arhitecţilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnătură, indiferent de vechimea în profesie.

Art. 40
(1) Poartă titlul de conductori arhitecţi absolvenţii cu diplomă eliberată de instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani.
(2) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, în a căror rază îşi au domiciliul.
(3) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.
(4) Conductorii arhitecţi cu diplomă, absolvenţi între anii 1973-1983 inclusiv, pot primi drept de semnătură similar cu arhitecţii, dacă aceştia solicită atestarea în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 41
În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecţilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenţă specială la Ordin, primind astfel dată certă.

Art. 42
După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fără să îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz.

Art. 43
(1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de iniţiativă format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigură convocarea Conferinţei naţionale de constituire a Ordinului Arhitecţilor din România.
(2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţională va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecţilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect şi va stabili onorariile minime potrivit art. 16.

Art. 44
Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecţilor din România, înfiinţată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecţilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitecţilor, va pune la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Naţional al Arhitecţilor, evidenţa membrilor şi întreaga arhivă.

Art. 45
(1) În cazul unor licitaţii, organizate în temeiul legii, pentru realizarea lucrărilor de investiţii publice ce implică proiecte de urbanism sau arhitectură, din comisia de licitaţie a ofertelor va face parte în mod obligatoriu un arhitect cu drept de semnătură.
(2) Concursurile publice interne care se organizează pentru investiţii publice de interes naţional se fac cu participarea în juriu a unui membru al Ordinului Arhitecţilor din România.

Art. 46
Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări şi alte utilităţi necesare în vederea exercitării profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi, se scad din veniturile impozabile pe o durată de 3 ani de la data constituirii formelor de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 47
(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU ATHANASIU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU



Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 195 din data de 18 aprilie 2001